Ce vrea să fie Momo, noua nebunie de pe WhatsApp

După nebunia pe care a creat-o fenomenul Balena Albastră anul trecut, recent a apărut ceva similar: Momo. Sună cunoscut?

Este un personaj cu un cont de WhatsApp, al cărui avatar pare coborât dintr-un film horror. Mai exact, este fotografia unei sculpturi a unui artist din Japonia, care reprezintă o fantomă din folclorul japonez. Se pare că Momo nu doar arată neprietenos, ci se și comportă astfel: își amenință „prietenii” din lista de contacte, distribuie imagini șocante și le sugerează ideea de a-și face rău. Momo a făcut ceva vâlvă în presa internațională în această vară, creându-se o adevărată legendă în jurul său, dintr-un amestec de informații reale și mai puțin reale.

Imaginea fantomei pe nume Ubume era deja cunoscută în mediul online și probabil cineva a luat decizia de a se distra folosind-o pe post de sperietoare. De aici și până la apariția a numeroase povești despre Momo nu a fost decât un pas: se pare că misteriosul personaj pretinde că știe totul despre cei din lista sa și este posibil chiar să îi apeleze. În acest caz, cei vizați spun că se aud niște sunete înfricoșătoare sau o voce distorsionată. Conform altor variante, la fel ca în cazul Balena Albastră, Momo vizează copiii și le cere să își facă rău, iar altor păreri – că le răspunde doar celor care îl contactează primii.

Aparent, numărul lui Momo a fost distribuit prima dată pe Facebook și alte rețele de socializare, precum și pe Reddit. În afară de numărul de telefon japonez, au mai apărut două în America Latină: în Mexic și Columbia.  De fapt, oricine poate să preia acest avatar și denumirea și să facă ce îi trece prin cap, așa că cel mai important este să nu alimentăm inutil isteria, ci să protejăm cea mai vulnerabilă categorie: copiii. Da, este doar o glumă proastă, dar pentru copii poate fi traumatizantă o astfel de experiență.

Generic vorbind, este recomandat ca părinții să-și creeze deprinderea de le face celor mici și o educație digitală. Copilul este suficient de mare încât să afle despre culorile semaforului și despre faptul că în lumea reală există și hoți? Își caută singur pe telefonul părinților melodia preferată și îi dă play pe YouTube? Atunci este suficient de mare să știe și că Internetul are două laturi: o capacitate aproape nelimitată de a găsi informații folositoare, dar și pericole care pândesc la tot pasul pentru cei mai puțin familiarizați cu el. Dacă părinții reușesc să vorbească pe înțeles despre existența unor persoane rău intenționate, care încearcă să profite de alți oameni, pentru a le fura fotografiile, filmulețele de familie sau banii, la adăpostul oferit de mediul online, copiii vor înțelege și îi vor avertiza pe cei apropiați atunci când cineva încearcă să îi sperie.

În funcție de cât de bună este relația părinte-copil, dialogul poate fi suficient pentru a-i feri pe cei mici de pericole sau poate fi nevoie și de o soluție de control parental. Aceasta poate să blocheze informațiile nedorite și să limiteze timpul petrecut online – pentru că li se întâmplă de atâtea ori și adulților să se lase furați de timpul petrecut pe Internet, dar unui copil?

Dacă au apărut deja probleme, părinții își vor da seama, cel mai probabil, din comportamentul copilului: schimbări de dispoziție, agresivitate, retragerea în sine, adăugarea sau ștergerea mai multor prieteni din diverse conturi sau chiar ștergerea unui cont de social media sau de mesagerie, aparent fără motiv. Oricare dintre acestea pot reprezenta semnale de alarmă care necesită intervenția – cu tact – a părinților pentru a detecta și rezolva problema, indiferent dacă are legătură cu mediul online sau cu cel offline.